Crama Domneasca - MUZICA DE TARAF, COMOARA PENTRU SUFLET

MUZICA DE TARAF, COMOARA PENTRU SUFLET

Zi-le bine lautare, chiar daca-i de bucurie sau daca-i de jale!

Cand vorbim despre muzica romaneasca si istoria ei, este imposibil sa nu vorbim si despre lautari! Cand povestim despre traditiile vechi romanesti, nu avem cum sa-i excludem pe acesti trubaduri care de sute de ani fac parte din and-ul natiunii noastre. Au fost, sunt si vor fi tot timpul alaturi, in momentele importante prin care trecem in viata. Acordeonul, cobza, tambalul sau vioara ne umplu de energie si de bucurie sau ne alina inimile ranite. Caci lautarul este doctor pentru suflet si are doctoria potrivita pentru fiecare!

Lautaria este o ocupatie foarte veche in societatea romaneasca, primele atestari datand din sec XVI. Exista documente din acea vreme in care se consemneaza acte prin care domnitori, voievozi si boieri romani cumparau tigani robi, acestia din urma avand multiple indeletniciri printre care si cantatul la diverse instrumente.

Nomazi neinfricati, plimbati prin lumea mare, asupriti sau facuti sclavi, traindu-si viata in saracie in mijlocul poporului sau pe la marile curti europene, tiganii aveau cu ei, tot timpul, un instrument sau altul. Un instrument mostenit din tata in fiu care purta in el istoria familiei si a traseului parcurs in mii de ani, un instrument a carui muzica stia sa ajunga drept in inimile oamenilor si doar prin sentiment, sa inspire natiuni intregi.

Mihail Kogalniceanu, intr-una din lucrarile sale povestea despre fascinatia fata de acesti muzicanti care canta fără să cunoască notele. “E de ajuns să auda o dată o melodie, o sonată de Mozart sau o simfonie de Beethoven, ca s-o cînte pe de rost cu mai mult talent decît cel de la care a auzit-o. Mi s-a întîmplat să văd un ţigan intrînd cu vioara la subţioară la Teatrul Francez din Iaşi, urmărind cu urechea uvertura şi alte bucăţi din Dame Blanche şi după isprăvitul operei el ieşea şi cînta toată muzica ce o auzise cu mai multă artă decît primul virtuoz din orchestra.Ţiganii cîntă şi din gură, mai ales cîntece populare; ei au o voce frumoasă, că adeseori boierii meseni se scoală de la masă şi lipesc cîte un galben de fruntea lăutarului. Pentru joc, taraful de lăutari e mai bun decît muzica evropenească, şi ţin mai bună măsură şi îţi place mai mult decît muzica cealaltă.”

George Enescu, cel mai mare compozitor si muzician roman îi mărturisea profesorului Nelu Ionescu că muzica lăutarilor a fost un izvor de inspiraţie: „Muzica românească să fie mai aproape de izvorul ei firesc... Eu m-am luat mult după muzica lăutarilor, nu după şcoală”. Intr-un interviu acordat pentru revista “Muzica” din 1921 el spunea: “Lor, ţiganilor, să le mulţumim că ne-au păstrat muzica, această comoară ce abia acum o preţuim. Numai dânşii au dezgropat-o, au trecut-o şi au dat-o în păstrare din tată-n fiu, cu acea grijă sfântă ce o au pentru ce le e mai scump pe lume – cântecul.”

Cu o maiestrie si o viteza aproape stiintifico – fantastice, aceasta muzica mai mult transmisa decat invatata, mai mult improvizata decat repetata, a ajuns sa fie cunoscuta si apreciata in intreaga lume, mult departe de zona ei de origine, patrunzand in sufletele a mii si mii de oameni ce nici macar nu inteleg limba in care ea este cantata.

Noi, la Crama Domneasca suntem trup si suflet cu traditiile. Asa ca de cate ori va veti afla prin Centrul Vechi si ne veti trece pragul, pe langa delicioasele bucate romanesti, preparate dupa retete mostenite din cele mai vechi timpuri, veti avea ocazia sa va imbucurati si sufletul, cu o superba muzica lautareasca. Taraful Leonard Iordache este unul dintre cele mai bune si mai apreciate tarafuri din tara si nu va veti satura, chiar daca-l ascultati seara de seara. De veti plange sau de va veti ferici, asta numai voi veti stii dar ce e cert, inima va simti ca va trai!

Asa ca….”Nu uitati! Capu’ sus, ochii mari, urechea la lautari!” (Fragment din dialogul filmului Duelul din 1981)

NEWSLETTER

LUNI 14.00 - 24.00
MARȚI - DUMINICÂ 12:00 - 24:00

emil.manea@cramadomneasca.net
+(40) 0758 333 000

CRAMA DOMNEASCA face parte din grupul H.E.R.S. Descoperiti celelalte locatii care v-ar putea interesa din Bucuresti si nu numai: LOFT, LOFT Mamaia, El Capitan (Snagov), L'Atelier - l'art culinaire, Trattoria Il Villagio, Arc Bakery, Magellan's!

HARTA ACCES